luni, 21 august 2017

Vorba de educație - un obiectiv mai altfel


Un obiectiv mai altfel, mai de suflet de profesor, dincolo de cele din strategiile instituționale, din planificările și din planurile de lecții pe care le elaborăm pentru anul școlar care vine. Multe s-ar schimba în bine dacă am intra la clasă cu acest gând în minte - să găsim acel „ceva bun” pe care fiecare elev îl are.

marți, 15 august 2017

Cum fac alții - Singapore

Scriu de mult timp pe blog despre ce fac alte țări/ orașe/ școli în educație, nu neapărat pentru că susțin preluarea de modele, ci deoarece cred că bunele practici ale altora ne pot inspira și deschide orizonturi. Conform datelor OECD, Singapore stă foarte bine la educație și se află, de ceva timp, pe primele locuri în clasamentele internaționale. Un interviu cu Pak Tee Ng, autorul cărții  „Learning from Singapore: The Power of Paradoxes”, publicat ieri în „The Global Search for Education”, ne dezvăluie și cum reușesc singaporezii să aibă succes. În principal, acest lucru se întâmplă pentru că:

- pun accent pe inocularea valorilor, învățarea pe tot parcursul vieții, educația holistică și dezvoltarea competențelor pentru sec. 21;
- încurajează învățarea în/cu bucurie (joyful learning) și îi ajută pe copii să își dezvolte reziliența emoțională și spiritul antreprenorial.

Mi-au plăcut și întrebările de genul „ce-ar fi dacă” pe care autorul cărții le oferă spre reflecție altor sisteme educaționale, pe baza experienței din Singapore.

- ce-ar fi dacă o țară ar vedea educația ca o investiție și nu ca o cheltuială?
- ce-ar fi dacă profesorii ar fi considerați ca niște ziditori ai nației și dacă țara ar face tot posibilul să recruteze și să formeze profesori buni și directori de școli buni?
- ce-ar fi dacă educația ar fi într-o țară un subiect despre care să se vorbească și de bine, nu doar de rău?

Interviul cu Pak Tee Ng aici.

sâmbătă, 12 august 2017

Vorba de educație - până reușește

Asta da schimbare de paradigmă și școală altfel! O mișcare care se pare că ia amploare, pornită la firul ierbii, dar sprijinită și încurajată de autoritățile educaționale. Un fel de Bloom „reloaded” cu ajutorul tehnologiei (învățarea deplină/mastery-based learning), combinat cu teoria despre programarea minții pentru creștere (growth mindset) a lui Dweck. Fără note, fără insucces școlar, fără grabă, fiecare elev învață în ritmul lui, până reușește.Un articol pe această temă în NYTimes-ul de ieri, aici.

Și tot așa, din veac în veac

O fotografie sugestivă, de reținut pentru cursurile de formare a profesorilor pentru că ar stârni, cu siguranță, discuții interesante.

vineri, 28 iulie 2017

Big data+small data=good data

foto credits - blog.sas. com

Educația azi, între globalizare, standardizare, testele internaționale, rezultatele la PISA, măsurarea cunoștințelor și a capacității de memorare -”big data” și personalizare, diferențiere, focus pe școala fiecăruia, interes și pentru arte, caracter și alte aspecte mai puțin măsurabile - ”small data.” Și o concluzie care îmi place, pentru că e una echilibrată: ”big data” și ”small data” laolaltă înseamnă ”good data”, deci o combinație foarte, foarte deșteaptă. Interviu recent cu Pasi Sahlberg.

sâmbătă, 22 iulie 2017

Dimineață la Pucioasa -”there I was on a July morning”


Creativitate de vară

( imaginea reprezintă o secvență din cadrul atelierelor de creativitate pentru copii organizate în iulie și august, lunea și miercurea, la Muzeul Colecțiilor de Artă, înscrieri la copiicreativi @gmail.com, 0738 030 218) - foto credits -Stefan Câlția - Locuri, pagina de Facebook)

Într-o lume în care se pune tot mai mult preț pe creativitate, pe capacitatea de a inova și de a gândi din multiple perspective, nu numai că ar trebui să acordăm artelor un loc important în curriculum, dar ar trebui să vorbim mai mult despre asta și să convingem autoritățile educaționale, părinții, profesorii și directorii că, fără artă în școli, copiii nu vor crește frumos de tot pe dinăuntru și vor descoperi mai greu sau nu vor descoperi niciodată că sunt multe, atât de multe feluri de a vedea și interpreta lumea din jur.

vineri, 30 iunie 2017

Vorba de educație - despre minte

Mă bucur să văd că această carte a fost tradusă și la noi, mai ales că una dintre primele postări de pe blogul meu despre educație, acum vreo 4 ani, era despre Carol Dweck și ideile ei, despre distincția pe care, după trei decenii de cercetări serioase, profesoara de psihologie de la Stanford University o face între growth mindset – o programare a minții pentru creștere/ flexibilitate/evoluție și fixed mindset – o programare rigidă/ fixă a minții.

Persoanele care au o minte rigidă consideră că au abilități/ inteligență/ talente cu care s-au născut, că acestea pot fi remarcabile sau, dimpotrivă, pot fi la un nivel inferior, dar că ele nu pot fi schimbate, și, prin urmare, se mulțumesc cu starea de fapt, nu fac nimic să își dezvolte respectivele abilități, evită provocările și obstacolele, ignoră feedbackul, se supără dacă sunt criticate și se simt amenințate de oamenii de succes din anturajul lor. 

Pe de altă parte, persoanele care au o minte flexibilă consideră că au un potențial care poate fi dezvoltat, fac eforturi să își depășească limitele, să învețe lucruri noi și să evolueze, înfruntă obstacolele, acceptă provocări, învață din critică și recunosc și apreciază valoarea oamenilor de succes din jurul lor, de la care se inspiră și cărora le sunt recunoscătoare.

Vestea bună este că putem, ca profesori și părinți, să formăm minți flexibile, dacă, așa cum spune Carol Dweck, vom ști să apreciem procesul de învățare în care sunt implicați copiii și îi vom lăuda pe aceștia pentru progresul făcut, perseverență sau concentrare. Așa cum se întâmplă deja prin unele școli din lume unde elevii care nu trec un test nu primesc nota 4, ci nota ”nu încă”😊, ceea ce îi face să înțeleagă că de fapt se află într-un proces de învățare care tot continuă. Copiii au nevoie să creadă că pot mai mult și această putere ”de a crede că poți mai mult”, spune Dweck, poate fi educată.

luni, 26 iunie 2017

Vorba de educație - direcția



Așa mi-ar plăcea să fie și la noi: un text scurt și clar de politică educațională, cadrul general pentru o școală „ great”, cum zice NYC Department of Education. 6 caracteristici – repere care le arată școlilor DIRECȚIA, către ce să tindă, la ce să se raporteze când își fac și  își implementează strategiile de dezvoltare, când  se reinventează și se reformează: leadership  de-adevăratelea, învățare ca la carte, profesori care colaborează, o cultură organizațională  în care elevii se simt apreciați, legături  strânse cu părinții și comunitatea. Plus,  încredere și respect reciproc, care să facă posibile toate cele enumerate mai sus.

sâmbătă, 24 iunie 2017

Vorba de educație - comunitatea profesională

Am tot mers prin școli în ultima perioadă și mi se confirmă ceea ce știam și din propria experiență de director. Schimbarea în educaţie se întâmplă doar dacă în școală directorul știe ce are de făcut și cum să lucreze cu oamenii, atmosfera e bună, profesorii lucrează împreună, dialoghează, îşi împărtăşesc experienţele, au valori comune și colaborează. Cam asta ar însemna o comunitate profesională. La Liceul Carol I din Valea Doftanei se poate.