luni, 24 februarie 2014

Lecții de curaj și solidaritate din Ucraina

Ucrainenii arată de ceva timp întregii lumi ce înseamnă curajul și solidaritatea în fața răului. 

Am ales să nu ilustrez aceste momente de istorie cu imaginile tragice de pe Maidan, deși acestea sunt impresionante și cu un puternic impact emoțional.

În schimb, în semn de respect și cu admirație, am selectat câteva fotografii care pun în evidență tradițiile ancestrale și extrem de spectaculoase ale acestui popor căruia îi plac culorile, dansul și cântecul. 

 Vinokul (вінок) este o învelitoare de cap purtată de fete și tinerele nemăritate în zile de sărbătoare. Este împletită din flori despre care se spune că au puteri miraculoase și panglici colorate din satin, transmite emoția și sentimentele celei care o poartă și are o putere magică. Când este aruncată în apă, se spune că îi poate arăta unei fete dacă și cu cine se va mărita: dacă nu plutește, fata nu se va mărita, iar dacă plutește, băiatul care va aduce coronița din apă va fi alesul fetei.

 Ще не вмерла Україна, ні слава, ні воля.


















duminică, 23 februarie 2014

Cele 100 de limbaje ale copilului

foto credits:reggiochildren foundation
Astăzi e ziua lui Loris Malaguzzi (23 feb. 1920 - 30 ian. 1994), pedagogul căruia orașul Reggio Emilia din Italia îi datorează o filosofie inovatoare și cel mai bun model de educație timpurie din lume (prezentare educatia timpurie in Reggio Emilia).

Malaguzzi consideră că există numeroase căi prin care copiii se exprimă, așa numitele 100 de limbaje simbolice, care includ desenul, sculptura, pictura, modelajul, arta dramatică, vorbirea, mișcarea, scrisul, cântecul. Acestea sunt căi de comunicare prin care copilul învață și prin care își exprimă cunoștințele și emoțiile. 

Cele 100 de limbaje reprezintă numeroasele fațete ale potențialului unui copil, abilitățile lui de a se minuna și de a investiga. Cele 100 de limbaje ne amintesc de faptul că există multiple căi de a vedea și multiple căi de a fi. 

Extraordinara lecție a lui Malaguzzi, adresată educatorilor din toată lumea, e sintetizată în celebrul text Invece il cento ce, tradus în engleză de Lela Gardini și popularizat cu titlul The Hundred Languages of Children”, un adevărat manifest pentru reformarea acelor grădinițe și școli care le fură copiilor 99 din cele 100 de limbaje prin care aceștia se pot exprima.

Pentru a marca această zi și la noi și în semn de prețuire pentru acest remarcabil om și pedagog, am tradus acest text și în limba română și îl lansez în premieră pe acest blog:

Cele o sută sunt aici

Copilul

e făcut dintr-o sută.

Copilul are

o sută de limbaje

o sută de mâini

o sută de gânduri

o sută de moduri de a gândi.

O sută, întotdeauna o sută

de feluri de a gândi

de a se juca, de a vorbi.

O sută, întotdeauna o sută

de feluri de a asculta

de a se mira, de a iubi

o sută de bucurii

de a cânta și de a înțelege

o sută de lumi

de descoperit

o sută de lumi

de inventat

o sută de lumi

la care să viseze.

Copilul are

o sută de limbaje

(și încă multe alte sute)

dar nouăzeci și nouă îi sunt furate.

Școala și cultura

separă capul de trunchi.

Îi spun copilului:

să gândească fără mâini

să facă fără cap

să asculte și să nu vorbească

să înțeleagă fără a se bucura

să iubească și să se minuneze

doar de Paște și de Crăciun.

Îi spun copilului:

să descopere o lume care deja există

și din cele o sută de limbaje

îi sunt furate nouăzeci și nouă.

Îi spun copilului:

că munca și joaca

realitatea și fantezia

cerul și pământul

rațiunea și visul

nu există împreună.

Și astfel îi spun copilului

că cele o sută nu există.

Dar copilul spune:

Nicicum. Cele o sută sunt aici. 

(traducere în lb. română de Anca Tîrcă - orice preluare a textului se va face doar cu menționarea numelui traducătorului) 

Iată și video-ul cu textul ”100 Languages of Children”, vorbit de un copil:

sâmbătă, 22 februarie 2014

Modelul Reggio Emilia (3)

Între 21-23 februarie are loc în Reggio Emilia, Italia, cea de-a nouăsprezecea Convenție națională a serviciilor educaționale și grădinițelor 
(Educazione e/e' Politica ), dedicată pedagogului Loris Malaguzzi (23.02.1922 - 30.01.1994), creatorul modelului de educație preșcolară care poartă numele orașului în care a lucrat (model prezentat aici: http://ancatirca.blogspot.ro/2013/04/reggio-emilia-si-cele-100-de-limbaje.html și aici: http://ancatirca.blogspot.ro/2013/07/educatia-timpurie-in-reggio-emilia.html).






În aceste zile, orașul Reggio Emila și instituțiile care susțin și promovează modelul creat de Malaguzzi - Centro Internationale Loris Malaguzzi, Reggio Children, grădinițele din oraș (pe care am avut plăcerea și onoarea să le vizitez) sunt pline de oaspeți, se organizează conferințe, ateliere de lucru și dezbateri,  educatori din toată Italia și de pe alte meleaguri întâlnindu-se ca să discute, să rememoreze istoria, să învețe, să reflecteze și să planifice ce au de făcut mai departe.


Cu această ocazie, Centrul Internațional Loris Malaguzzi , organizatorul evenimentului, a făcut publice imagini care sunt de interes pentru specialiști și educatoare, și care, dacă nu ajungi la fața locului, sunt greu de obținut:
























(sursa foto: https://www.facebook.com/lorismalaguzziinternationalcentre)

miercuri, 19 februarie 2014

Născut pe 19 februarie

Constantin Brâncuși -1922
 Mă întreb de multe ori de ce oare în multe grădinițe și școli desenele, posterele și obiectele create de copii sau profesori abundă în figuri de iepurași, ciupercuțe, floricele, Micky Mouse sau Donald Duck și nu se lucrează cu mai multe materiale din natură și făcându-se apel la o simbolistică mai pregnantă, mai simplă, mai firească, care să exprime nu lucrurile în sine, ci ideea din spatele lucrurilor?

Mai ales că Brâncuși,  artistul care a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii și a refuzat reprezentarea figurativă a realității, e totuși român. 





Și două citate ale lui Constantin Brâncuși care îmi plac:


"Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi."


"Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor."